marți, 6 mai 2014

Asteptând un miracol



Stau liniștită-n colțul meu de viață,
Privesc în zare
Cu ochii larg deschiși,
Privirea mi-e chemare.
Apun răsărituri
Peste stele ce cad
Cu dorințele mele
În lungul de veacuri.
Aștep un miracol,
Să-mi vie,
Să-mi umple sufletul
Ca pe un sac
Ce-și poartă avutul.
Secundele-mi trec
Prin ore, nebune,
Așteptările dor mereu,
Nu mai aștept,
Am plecat în lume
Și-acum, în suflet, port gândul
Că miracol sunt eu.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu